DEXO - Dictionar Explicativ al Limbii Romane Online - contine peste 300.000 de cuvinte

Webex.DEXO ^beta

Litera z

Afiseaza cuvintele care incep cu litera z de la 1 la 30 din 4305

» Z s.m. invar. A treizeci şi una literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană fricativă dentală sonoră (4)). [Pr.: ze].

» Z, z, s.m. invar. [cit. ze; în formule şi expresii şi zet]

» Z, z s. m. invar. [cit. ze; în formule şi expresii şi zet]

» !z (literă) [cit. ze/zet/zî] s. m./s. n., pl. z-uri

» *z (sunet) [cit. zî] s. m/s. n., pl. z

» ZA¹ prep. (Înv.) De, de la; la. – Din sl. za.

» ZA², zale, s.f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanţ; p. gener. (la pl.) lanţ. ♦ Lănţişor de metal întrebuinţat uneori ca podoabă. ♦ Cusătură în formă de lănţişor, executată de obicei la broderii. 2. (La pl.) Împletitură executată din inele mici de fier legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această împletitură, cu care se îmbrăcau oştenii în antichitate şi în evul mediu, spre a se apăra de loviturile duşmanilor. [Var.: (reg.) zală, zea s.f.] – Cf. ngr. záva.

» ZA², zále, (Mold. pl. şi zăi) s.f. şi 3. Zăbală. [Var.: (reg.) şi zale s.f.]

» ZA s. inel, ochi, verigă, (înv. şi reg.) rătez. (~ de lanţ.)

» za s. f., art. záua, g.-d. art. zálei; pl. zále

» za prep.

» ZA zále f. 1) mai ales la pl. Armură din inele sau solzi de metal, folosită în antichitate şi în evul mediu de către oşteni şi cavaleri. Cămaşă de zale. 2) Fiecare dintre verigile care constituie un lanţ. 3) Podoabă de metal în formă de lănţişor. 4) Broderie executată în formă de lănţişor. [Art. zaua; G.-D. zalei] /cf. ngr. záva

» ZABAIÓN s.n. Cremă consistentă, specific italiană, pe bază de vin (alb sau porto) adesea amestecat cu lichior, coniac, whisky sau rom, cu zahăr şi gălbenuş de ou. Se serveste rece, în cupe sau pahare. Din it. zabaione, zabaglione; se confundă adesea cu sabayon, fiind pronunţate aproape la fel.

» zábăr, zábere, s.n. (reg.) 1. îngrăditură. 2. nevoie. 3. vreme rea. 4. vânt rece; crivăţ.

» ZABÉT s.m. (Turcism înv.) Guvernator; p. ext. autoritate, stăpînire. – Din tc. zabit.

» ZABÉT s. v. cârmuitor, conducător, guver-nator.

» zabét s. m.

» ZABÍT s.m. (Var.) Zabet.

» ZABITLẤC s.n. (Înv.) Guvern, conducere. (din tc. zabitlık)

» ZABLÁU s.m. (Var.) Zăblău².

» ZABOVÍT adj. v. întârziat.

» ZABRÁC s.n. (Înv.) 1. Mustrare aspră; ocară. 2. Încercare grea; primejdie. – Et. nec. Cf. rus. z a b r a k.

» ZABRÁC, zabrácuri, s.n. (din sl. zazrakŭ [din zazrjeti = a certa])

» ZABRÁC s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.

» zabrác s. n. (sil. -brac)

» zabrán, zabráne, s.n. (reg.) 1. pădurice rară. 2. insulă.

» ZÁBRĂ, zabre, s.f. Plantă erbacee cu tulpina pubescentă şi cu flori purpurii (Galeopsis pubescens). – Et. nec. Cf. zebră.

» ZÁBRĂ s. (BOT.; Galeopsis speciosa) tapoşnic.

» ZÁBRĂ s. v. tapoşnic.

» zábră s. f., g.-d. art. zábrei; pl. zábre

| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 | 41 | 42 | 43 | 44 | 45 | 46 | 47 | 48 | 49 | 50 | 51 | 52 | 53 | 54 | 55 | 56 | 57 | 58 | 59 | 60 | 61 | 62 | 63 | 64 | 65 | 66 | 67 | 68 | 69 | 70 | 71 | 72 | 73 | 74 | 75 | 76 | 77 | 78 | 79 | 80 | 81 | 82 | 83 | 84 | 85 | 86 | 87 | 88 | 89 | 90 | 91 | 92 | 93 | 94 | 95 | 96 | 97 | 98 | 99 | 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112 | 113 | 114 | 115 | 116 | 117 | 118 | 119 | 120 | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 | 143 | 144 | pagina urmatoare »