376.711 definiţii     Webex.DEXO beta
  Loading...
dictionar dictionar


» K s.m. invar. A paisprezecea literă a alfabetului limbii române, folosită în scrierea numelor proprii şi în neologisme cu caracter internaţional; sunete notate cu această literă: a) consoană oclusivă palatală (2) surdă (2), cu valoarea grupului de litere ch înainte de e şi i; b) consoană oclusivă velară surdă, cu valoarea literei c. [Pr.: ca].

» K, k s. m. invar. [cit. ca]

» !k [cit. ca/cápa] s. m / s. n. pl. k/k-uri [cit. cá-uri]

» kabíl adj. m., s. m., pl. kabíli (-bili); adj. f., s. f. kabílă, pl. kabíle

» KABÍLI s.m. pl. Populaţie din regiunile muntoase ale Algeriei. [Sil. -bili] – Din fr. Kabyles.

» kabíli s. m. pl. (sil. -bili)

» KABÚKI s.n. Gen de teatru tradiţional japonez în care dialogurile alternează cu părţi psalmodiate sau cântate şi balet. ♢ (Adjectival) Teatru kabuki . – Din engl., fr. kabuki.

» KABÚKI s. n. teatru tradiţional japonez, în care dialogul alternează cu părţi psalmodiate sau cântate şi cu intermedii de balet. (< engl., fr. kabuki)

» KÁGU s.m. Pasăre din Noua Caledonie, de mărimea unui corb, cu un penaj cenuşiu, având pe cap o creastă cu pene pe care o ridică şi o coboară după voie. (cf. germ. Kagu)

» KAINÍT s.n. Sare naturală dublă, compusă din sulfat de magneziu şi clorură hidratată de potasiu, folosită la fabricarea îngrăşămintelor artificiale pentru soluri. [Pr.: ka-i-] – Din fr. kaïnite.

» KAINÍT s. n. mineral din sulfat de magneziu şi clorură de potasiu, hidratate natural. (< fr. kaïnite)

» kainít s. n. (sil. ka-i- )

» KAINÍT n. Sare compusă din sulfat de magneziu şi clorură hidratată de potasiu, folosită la fabricarea îngrăşămintelor minerale. /< fr. kaïnite

» KAINÍT s.n. Mineral compus din sulfat de magneziu şi clorură de potasiu. [Pron. ka-i-. / < fr. kaïnite].

» KÁISER s.m. v. kaizer1. [DEX'98]

» KÁITEN s.n. Torpilă japoneză (corespondent naval al avionului kamikaze) condusă de un pilot sinucigaş, până la lovirea ţintei. (cf. fr. kaiten)

» KÁITEN n. Torpilă condusă până la ţintă de un pilot, care devine prima ei victimă. /< fr. kaiten

» KÁITEN s.n. Torpilă mare (corespondent naval al avionului kamikaze), având la bord un pilot, care o conducea până la ţintă, devenind prima ei victimă. [< fr., jap. kaiten].

» KÁIZER1, kaizeri, s.m. Denumire dată împăraţilor „Sfântului imperiu roman de naţiune germană” şi apoi împăraţilor Germaniei; persoană care purta acest titlu. [Scris şi: kaiser. – Pr.: kai-zăr] – Din germ. Kaiser.

» KÁIZER2 s.n. Piept de porc fiert şi afumat. [Pr.: kai-zăr] – Din germ. Kaiser[fleisch].

» KAIZER2 CÁI-ZĂR/ s. n. piept de porc fiert şi afumat. (< germ. Kaiser/fleisch)

» KAIZER1 CÁI-ZĂR/ s. m. denumire dată împăraţilor germani (ai celui de-al doilea Reich). (< germ. Kaiser)

» káizer (împărat) s. m. (sil. kai-) [-er pron. germ. -ăr], pl. káizeri

» káizer (afumătură ) s. n. (sil. kai-) [-er pron. germ. -ăr]

» KÁIZER2 n. Piept de porc afumat şi fiert. /< germ. Kaiser [fleisch]

» KÁIZER1 [pr.:káizăr] ĩ m. ist. 1) Împărat german. 2) Persoană care purta acest titlu. /< germ. Kaiser

» KÁIZER s.m. (Ist.) Denumire dată împăraţilor germani (mai ales în cel de-al doilea Reich). [< germ. Kaiser, cf. lat. Caesar].

» KÁIZER s.n. Piept de porc fiert şi afumat. [< germ. Kaiser(fleisch)].

» KAKÁPO s.m. Papagal-bufniţă din Noua Zeelandă. (din amer. kakapo < cuv. maori)

» KAKEMÓNO s.n. Pictură japoneză executată în culori de apă sau în tuş de China, pe rulouri lungi de formă dreptunghiulară, de mătase, de pai de orez sau de hârtie, care se atârnă în lung pe pereţi. – Din fr. kakémono.


| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | pagina urmatoare »